O sa incep prin a spune ca un prieten va fi foarte incantat de subiectul ales pentru primul post. :) Nu putem defini exact stilul Sigur Ros. Este unul vizual, e muzica zapezilor, cum spunea cineva.. niste oameni care canta intr-o limba inventata de ei, “hopelandic”. Aici as putea sa fac o paralela cu Enya, pentru ca si ea canta intr-o limba fictiva, loxian. Chiar am ajuns in punctul in care nici un idiom nu mai e suficient de frumos pentru a exprima sentimente? Sau poate oamenii vor sa faca ceva ce numai ei pot intelege, dar in acelasi timp, sa placa si celorlalti. Ei bine, au reusit.. cel putin in cazul meu. This one is my personal fav: http://youtube.com/watch?v=P0AZIFmkogY